Fernand Braudel Center, Binghamton University
http://fbc.binghamton.edu/commentr.htm
Comentariul No. 304, 1 Mai 2011
Lehamite de război īn Statele Unite?
Statele Unite s-au angajat īn
prezent īn trei războaie īn Orientul Mijlociu: īn Afganistan, Irak,
şi acum Libia. SUA deţin
baze militare peste tot īn lume, īn mai mult de 150 ţări. Statul
nord-american īntreţine relaţii tensionate cu Coreea de Nord şi
Iranul, şi nu a exclus niciodată acţiunea militară. Atunci
cīnd a fost demarat īn 2002, războiul din Afganistan a fost puternic
susţinut de opinia publică din SUA, şi s-a bucurat de
susţinere semnificativă şi din alte ţări. La īnceputul
său, īn 2003, războiul din Irak a beneficiat şi el de
susţinere comparabilă din partea opiniei publice, īnsă de mult
mai puţină din partea altor state. Īn prezent, Statele Unite au
intrat pīnă īn mijlocul Libiei. Mai puţin de jumătate din
publicul nord-american susţine această din urmă campanie,
faţă de care există opoziţie semnificativă din partea
restului lumii.
Ultimele sondaje de opinie din SUA nu demonstrează doar opoziţie
faţă de operaţiunea din Libia, ci şi faţă de cea
din Afganistan. Specialiştii īn sondaje vorbesc de lehamite de
război, aşa cum ar trebui, fiindcă e greu de susţinut
că SUA ar fi fost victorioasă īn oricare din aceste conflicte.
Conflictul din Libia se īndreaptă şi el, īncet, către īmpotmolire.
Īn Afganistan, toată lumea īncearcă să imagineze o soluţie
politică, ceea ce ar īnsemna implicarea Talibanului la guvernare, şi
poate, curīnd, chiar dobīndirea puterii depline de către Taliban. Īn Irak,
SUA a planificat retragerea trupelor pe 31 Decembrie, dar a propus şi
oprirea īn staţionare a 20.000 soldaţi, dacă guvernul irakian
solicită aceasta, şi anume cīt de repede. Chiar dacă Nouri
al-Maliki, Prim-ministrul irakian, ar fi tentat să facă acest gest,
mişcarea islamistă condusă de Muqtada al-Sadr i-a transmis
că īn acel caz īşi vor retrage sprijinul, iar guvernul său va
cădea.
Mai interesant este īnsă ceea ce se va īntīmpla la anul, probabil, īn
politica internă a SUA, odată cu apropierea de alegerile
prezidenţiale. Din 1945, Partidul Republican s-a prezentat īn campaniile
electorale ca formaţiunea care spriijină puternic armata, acuzīnd
Partidul Democratic de moliciune. Democraţii au reacţionat mereu īncercīnd
să demonstreze contrariul, iar īn practică nu au existat
diferenţe atīt de mari īntre politicile externe, oricare a fost partidul
ce a deţinut mandatul prezidenţial. Īntr-adevăr, cele mai mari
războaie Coreea şi Vietnam au fost iniţiate de preşedinţi
democraţi. Partidul Democrat a inclus mereu un grup, considerat a fi aripa
sa de stīnga, care a criticat aceste războaie. Acest grup continuă
să existe şi să protesteze īnsă, printre politicienii
aleşi, aceşti democraţi s-au aflat mereu īntr-o minoritate, īn
mare parte ignorată.
Partidul Republican a fost mai unit, īn jurul unui program de sprijin neobosit
pentru armată şi războaie. Foarte puţini politicieni
republicani au avut o perspectivă diferită, şi toţi
aceştia au provenit din aripa libertariană a partidului. Cea mai
remarcabilă persoană care a adoptat o astfel de perspectivă a
fost Ron Paul, membru din Texas al Camerei Reprezentanţilor. El a fost
şi unul dintre puţinii politicieni care au considerat că
sprijinul infinit al SUA pentru Israel e o idee proastă.
Iată care e situaţia din cursa prezidenţială, īn
prezent. Barack Obama va fi candidatul democraţilor. El nu are
concurenţă īn interiorul partidului. La republicani, situaţia e
complet diferită. Există zece sau doisprezece candidaţi la
nominalizare, şi nici unul nu e favorit clar. Cursa e cīt se poate de
deschisă īn interiorul partidului.
Ce īnseamnă aceasta pentru
politica externă? Ron Paul īşi doreşte nominalizarea. Īn 2008,
nu a beneficiat de aproape nici un sprijin. Acum,
Mulţumită diversităţii zonelor din care se exprimă sprijin pentru potenţialii candidaţi, vor fi realizate fără īndoială emisiuni televizate īn care toţi candidaţii republicani vor avea ocazia să vorbească şi să intre īn dezbatere. Dacă Johnson face din problema războiului argumentul său principal de campanie, toţi candidaţii republicani vor trebui să răspundă.
Iar odată ce aceasta va avea
loc, vom descoperi că aşa numiţii republicani Tea Party sīnt
foarte divizaţi īn ceea ce priveşte implicarea īn război.
Dintr-o dată, toată
Aceasta va fi o turnură majoră īn politicile SUA. Ideea că
trupele ar trebui să se īntoarcă acasă va deveni o posibilitate
serioasă. Unii vor spumega de furie, susţinīnd că SUA
demonstrează slăbiciune. Şi, īntr-un sens, acesta va fi
adevărul. E parte din declinul SUA. Politicienii SUA īşi vor aminti
astfel că purtarea unui război are nevoie cu adevărat de
sprijinul opiniei publice. Iar īn această combinaţie de presiuni
geopolitice şi economice resimţite de toată lumea, lehamitea de
război devine un factor foarte serios.
Immanuel Wallerstein
Traducere de Ovidiu Ţichindeleanu
Copyright Immanuel
Wallerstein, distribuit de Agence Global. Pentru drepturi şi permisiuni,
incluzīnd traduceri şi publicarea pe site-uri non-comerciale, şi
contact: rights[at]agenceglobal.com, 1.336.686.9002 or 1.336.286.6606. Se
acordă permisiunea de a īnregistra şi transmite eseul altor persoane,
īn formă digitală sau prin e-mail, cu condiţia ca textul să
rămīnă intact iar nota de copyright să fie afişată.
Pentru a contacta autorul, scrieţi la: immanuel.wallerstein[at]yale.edu.
______________________________________________
Go to Fernand Braudel Center Homepage